Sunday 20 February 2011

...In fond este vorba de Fericire

... Ce inseamna a disparea din viata cuiva?... Ce lasam in urma?

Un zambet...
Un sarut...
Un cuvant...
O imbratisare...
Poate un vis...
Poate dragoste fara inteles...
Poate lacrimi...
Poate dorinte...

Si am plecat! Ne-am luat ADIO de la trecutul incheiat in secunda precedenta! Ne ramane doar timpul de partea noastra... timpul care din mosi stramosi se spune ca are puteri tamaduitoare !!! Poate vindeca suflete... Insa oare lucrurile stau asa? Actinea vindecatoare a timpului actioneaza la fel pentru fiecare dintre noi? Ce si cat trebuie sa platim ca sa treaca pentru a-i putea spune un simplu „mulțumesc”?

Mda... timpul... e basmul lui ,iar noi suntem personajele lui principale. Fiecare in parte intruchipam un erou. Surprindem actiuni si suntem surprinsi de destin! Insa care a fost secunda in care am realizat ca facem parte din poveste? Tu o mai ti minte? ... Mai ti minte ziua in care ai deschis usa timpului si i-ai spus calduros si plin de bucurie „Intra!!!”?...Ziua in care ai inceput sa pui intrebari? ... Ziua in care ai cunoscut asteptarea si  rabdarea... Ziua...

Am acumulat experienta... ceea ce inseamna ca am cules timp”  si am realizat ca odata ce am intrat in jocul lui... nu ne mai putem opri. Timpul ne ofera sansa „gratuit” de fa fi invartiti  cu  viteza nebuna a rotii norocului.  Si tot ceea ce putem face este sa  tinem puternic  cu dintii de amintirile noastre  care poate isi pierd din exaccitate datorita acelei forte nebune pe care poate ai cunsoscut-o si tu ... forta centrifuga, dar niciodata incarcatura puternica de sentimente a momentului cand ea a luat nastere .Amintirea ne leaga pentru totdeauna de un loc, o fapta si un sentiment!

Este timpul legat si de alegerile ce le facem ?
... Cand am ales?...  Aminteste-mi!
Am ales corect...? Sau am urcat pe scaunul gresit in carusel...?
Ce am ales...?  Exista?
Am fost lasati sa alegem... ? Sau am fost luati prin surprindere si ne-am lastat purtati de acea adiere calda si insealtoare cand se parea ca roata noricului incetineste?
Ceea ce este cert pentru mine e ca intr-un oarecare moment plecam...parasim alegerea facuta. Voit sa fortati de imprejurari ... plecam... Dar intrebare pe care trebuie sa ne-o adresam  dupa plecare e...
Ce am realizat?
Am  castigat ceva din investitia mea ...sufleteasca?
Am crezut candva in parasit sau in alegere?
...Am dezamagit?
Fac ce e mai bine pentru mine?

Sunt intrebari fara raspuns... insa stim ca viata ne intinde pe tava tot ceea ce ne dorim, insa e nevoie de forta, ambitie si dragoste pentru a pune mana pe acel vis devenit realitate sau... mai bine, zis timpul in trecrerea lui, ne ofera o multitudine de alegeri , problema este daca le prindem pe cele care se potrivesc sufletului nostru si daca ne acordam corect cu ele astfel incat sa fim fericiti.  In fond e tot ceea ce conteazaJ
Va doresc FERICIRE!

2 comments:

  1. Felicitari pentru initiativa de a-ti face un blog si pentru ceea ce ai ales sa abordezi ca subiecte!
    Multa bafta !!!

    Cu drag,
    vasile

    ReplyDelete
  2. Vasile!... ma bucur foarte mult ca iti plac subiectele abordate de mine... o sa incerc sa pastrez aceiasi "linie" de motive despre care o sa scriu, mai precis lucruri marunte care ne fac mai fericiti sau care compun universul fiecaruia dintre noi!
    Multumesc mult pentru apreciere! Conteaza foarte mult pentru un "debutant" :)!

    ReplyDelete